Bârca

Comuna se află în sudul județului Dolj, pe malul stâng al râului Desnăuți, la 40 km de Craiova. Are o populație de 3689 locuitori dintre care 754 romi autoidentificați (Recensământ 2011), respectiv 1047 heteroidentificați (surse neoficiale).

Comunitatea de romi este de tip compact în cartierul Dragalina, de tip dispersat pe strada Târgului și Burebista, iar cele 20 de familii de rudari sunt așezate „înspre baltă”. Romii din comunitate vorbesc atât limba romani, cât și româna. În ceea ce privește specificul cultural al comunităților de romi, întâlnim rudari (se identifică romi), lingurari, cărămizari, potcovari, tismănari (cei mai vechi, atestați în monografie, aproximativ 20-30 de familii), lăutari, costorari (port tradițional, lucrat și în localitate), lăieți. Romii se declară ortodocși. Nu mai există persoane de etnie romă fără acte de identitate. 

Rata de ocupare la nivelul comunei este foarte scăzută, iar majoritatea locuitorilor sunt necalificați. În localitate sunt aproximativ 107 persoane active, dintre care 8 lucrează în agricultură, 8 în industrie, 4 în comerț, 11 în transport, poștă, comunicații, 50 în învățământ, sănătate și asistență socială, 9 sunt șomeri.

Educație

Există o singură școală care deservește comunitățile de romi, Liceul Teoretic „Adrian Păunescu” I-XII, unde din cei 670 de elevi ai școlii, 21% sunt de etnie romă. Copiii preșcolari au acces la o grădiniță cu program normal (structură a liceului), unde învață 4 grupe, cu aproximativ 80-100 de copii înscriși (35%). Copiii romi merg la grădiniță, deși se află la o distanță de 2-3 km de cartierul lor. În lipsa unui microbuz, transportul este asigurat de membrii comunității prin intermediul căruțelor. În cartierul Dragalina, locuit majoritar de romi, s-a construit recent o nouă grădiniță, prin fonduri europene, care urmează sa fie inaugurată. Aceasta dispune de apă curentă, canalizare, sistem de încălzire, cadre didactice. Mulți dintre copii ajung la școală fără a fi frecventat grădinița. Toți vorbesc românește și doar câțiva folosesc limba romani acasă.

Principalele probleme sunt lipsa unui microbuz pentru transportul copiilor la școală, teama părinților de a-și lăsa fetele să frecventeze școala, nivelul scăzut de educație al adulților romi (75% au sub 7 clase absolvite), abandonul școlar ridicat (în 2012 dintre cele 88 de cazuri 70 erau etnici romi), existența unor copii necuprinși în învățământ, lipsa cunoștințelor de limba română, copii lăsați acasă de către părinții plecați în strănătate, absenteism. Dintre cei 40 de profesori, 35 sunt cadre didactice navetiste, doar 5 fiind din Bârca (detașate și în alte localități). În prezent nu există profesor de limba romani, deoarece nu i s-a prelungit contractul de muncă, fiind nevoie de minim 10 cereri pentru demararea acestora. Nu este angajat niciun cadru didactic de etnie romă. În comunitate nu există un expert pe probleme romilor.

Sănătate

În comunitate există o farmacie, 2 medici de familie și 2 asistente medicale.

Locuire și infrastructură

Numărul de locuințe în comunitatea de romi este 87 din care 16 nu au acte de proprietate. Romii din cartierele Dragalina, Brătășani, Țiglina, Ortari au acte de proprietate. Doar câteva case sunt considerate supraaglomerate (mai mult de 2 persoane/cameră) sau sunt deteriorate din cauza calității slabe a materialelor de construcție. Romii migranți au investit banii economisiți în cumpărarea sau construcția de locuințe (din cărămidă făcută de ei, din piatră și nisip procurate de ei).

Drumurile de acces în comunitatea de romi sunt asfaltate, iar cele din comunitate sunt din pământ. Comunitatea are acces doar la rețeaua de electricitate, iar apa provine din puțuri. De asemenea, lipsește accesul la transport local public/privat.

Migrație

Migrația internă și externă în scop de muncă este frecventă. Aproximativ 50 de persoane de etnie romă merg la Arad prin intermediul unei firme, pentru a muncii la culesul caiselor și piersicilor; aceștia revin în comunitate în luna august. Există foarte mare interes pentru migrația în străinătate în scop de muncă, 150-200 persoane sunt plecate. Este prezent procesul de migrație externă circulatorie, romii plecând pentru câteva luni, după care revin în România. Banii câștigați în străinătate sunt folosiți pentru îmbunătățirea situației locative.

Nu au existat și nu există tensiuni interetnice. Colaborările între romi/neromi sunt numeroase, lucrează împreună în comerț, în activități de muncă cu ziua. Rudarii, în special, sunt foarte respectați în zonă.