Filiași

FiliasiOrașul Filiași este situat în nord-vestul județului Dolj, la graniță cu jud. Gorj. Are în administrare satele Fratoștița, Răcarii de Sus, Uscaci, Braniște. Distanța față de Craiova este de 37 km. Are o populație de 16. 215 locuitori dintre care 675 romi autoidentificați (Recensământ 2011), respectiv 1500-2000 heteroidentificați (surse neoficiale).

Există comunități de romi în Rudarie, zona Dezrobirii și a Stadionului (Filiași), precum și în satul Fratoștița (comunitatea de rudari). Cele trei comunități analizate sunt așezate fie în interiorul localității (una foarte aproape de centru), fie la marginea localității (rudarii), fie în afara localității, la distanță (Fratoștița). Comunitatea de romi este una compactă, de exemplu cartierul Dezrobirii și Stadion, cu aleile aferente; comunitatea de rudari de la Fratoștița este despărțită de Țânțăreni doar prin calea ferată. Romii din comunitate vorbesc atât limba romani cât și româna. Rudarii sunt singurii care nu mai vorbesc limba romani, ei nu își asumă identitatea etnică.

Educație

Există trei școli în orașul Filiași care deservesc comunitățile de romi și două în Fratoștița. La Școala Romi I-IV, în cele două clase sunt 50-60 copii, toți de etnie romă; la Școala gimnazială din Fratoștița (I-VIII) sunt 30 copii (nedeclarați ca romi) reprezentând 12% din efectivul de elevi, iar la Structura Rudari (școala primară I-IV) sunt 25 de copii (nu se identifică ca romi) reprezentând 100% din efectivul de elevi. Aproximativ 80-100 de copii participă la cursurile de limba romani. Copiii preșcolari au acces la patru grădinițe: trei în Filiași și una în Fratoștița (cuprinde 25 de copii romi, dar nu sunt declarați ca aparținând acestei etnii). În comunități activează trei mediatori școlari. Nu au existat situații de conflict pe teme etnice în școală.

Mulți copii nu vorbesc decât în limba romani acasă; o parte dintre copii vorbesc limbile italiană și franceză, ca efect al procesului de migrație internațională împreună cu părinții. Nivelul de instrucție școlară a adulților romi este scăzut, majoritatea având 8 clase absolvite. În comunitatea de romi de religie baptistă, părinții au un nivel mai bun de educație.

Deși repartizarea pe clase se face în ordine alfabetică, mediatorii școlari au menționat existența unor situații de segregare școlară. S-au semnalat cazuri de români care se declară romi pentru a accesa locurile speciale de la liceu (în schimb, romii nu ocupă niciunul din cele 8 locuri disponibile, pentru că nu se autoidentifică drept romi). Din cauza lipsei resurselor financiare, elevii nu pot avea acces la studii universitare și devin dependenți de ofertele de muncă oferite la nivelul comunității de către întreprinzătorii locali.

Sănătate

A existat o mediatoare sanitară timp de 5 ani, dar trecerea finanțării postului de la Direcția de sănătate publică la primăria locală a condus la imposibilitatea păstrării postului.

Locuire

Un procent de 10-15% dintre locuințe sunt lipsite de condiții decente de locuire, în special cele din Rudărie și de la marginea Aleii Dezrobirii. În același timp, există un contrast între locuințele celor care pleacă în străinătate și cei care rămân în țară. Drumurile de acces în comunitatea de romi sunt asfaltate, iar cele din comunitate sunt fie pietruite fie din pământ. Comunitatea are acces doar la rețeaua de electricitate și apă curentă. Nu există acces la transport local public/privat.

Romii din Fratoștița au puține oportunități de angajare, de obicei lucrează ca zilieri în agricultură. Inițiative de antreprenoriat nu există, deși romii sunt foarte buni comercianți și se ocupă cu comercializarea de produse agricole, second-hand, animale și activități de zilieri în construcții și agricultură. Autoritățile consideră ca problema surselor de venit nu este doar a romilor din Filiasi, ci a tuturor locuitorilor orașului. În comunitatea de romi nu există un expert pe probleme romilor din cauza blocării posturilor, nici organizații formale sau informale active.

 Copyright poză: www.worldharmonyrun.org